Am sa incep acest post cu o replica pe care am auzit-o intr-o discutie dintre doi drumeti, un el si o ea: "
Acum poti spune ca ai vazut Platoul Bucegi, l-ai batut la pas, nu l-ai vazut doar din telecabina sau din masina!"
Sunt constienta ca mai sunt multe de vazut, sunt si mai constienta ca am trisat un pic prin faptul ca am ajuns cu masina pana la Piatra Arsa, pe Drumul Babelor, evitand astfel urcusul cel mai greu, dar totusi, faptul ca am bantuit doua zile intregi in acesti minunati munti ma face sa cred ca pot spune ca am vazut Platoul Bucegi.
Noutatile legate de Drumul Babelor sunt ca asfaltarea a ajuns pana aproape de Complexul Piatra Arsa. Asfaltul este in stare buna, chiar daca nu este in stadiul final, dar mare atentie pentru ca drumul este, pe alocuri, foarte ingust.
|
Drumul Babelor |
De la Piatra Arsa, intr-o drumetie de vreo ora si ceva, mers relaxat cu multe pauze pentru poze, am ajuns la Cabana Caraiman. Traseul trece pe sub telecabina care urca din Busteni spre Babele, dificultate redusa, poate fi facut de oricine.
|
traseu Piatra Arsa - Babele/ Cabana Caraiman |
|
traseu Piatra Arsa - Babele/ Cabana Caraiman |
De la Cabana Caraiman spre Crucea Eroilor Neamului traseul devine mai dificil, sunt 1,7 km de urcus, se fac in putin peste o ora de catre cei mai putini experimentati, cum suntem noi. Destul de greu, dupa parerea mea, dar nu periculos. Sunt mici portiuni in care ai senzatia ca mergi chiar pe marginea haului, dar daca ai grija unde calci nu ai de ce sa-ti faci griji. Am vazut copii de pana in 10 ani care faceau acest traseu, si asta nu pentru ca aveau parinti inconstienti, ci pentru ca erau impatimiti ai muntelui si stiau la ce pericole isi puteau expune sau nu copiii. In concluzie, dificultate medie, periculozitate mica, maxim o ora si un sfert cu tot cu pauzele pentru poze (suna mai bine pauze pentru poze decat pauze de tras sufletul).
|
Cabana Caraiman |
|
indicatoare trasee de la Cabana Caraiman |
|
traseu Cabana Caraiman - Cruce Caraiman |
|
traseu Cabana Caraiman - Cruce Caraiman |
|
traseu Cabana Caraiman - Cruce Caraiman
Crucea Eroilor Neamului, cunoscuta mai degraba sub numele de Crucea de pe Caraiman, este si mai spectaculoasa vazuta de aproape, nici nu-ti vine sa crezi ca a fost facuta in anii `20. Te face sa te intrebi cum naiba au carat atatea materiale pana la 2.291 m altitudine, in vremurile alea? Peisajul este superb, iar urcusul merita tot efortul: poti admira toata Valea Prahovei daca este senin.
|
|
Crucea Eroilor Neamului |
De la Cruce o luam spre Babele (2,9 km - o ora - dificultate mica spre plimbarica) sa revedem Sfinxul si, daca avem noroc, sa nici nu fie prea multa lume prin zona care sa-l escaladeze. Nu avem noroc, cu toate ca sunt panouri care spun ca nu ai voie sa te cateri: nimeni nu tine cont de asta si fiecare spera la o fotografie cat mai reusita, cat mai in varf. Propun un gard electric care sa inconjoare Babele si Sfinxul, daca altfel nu stim sa respectam niste reguli elementare de bun simt.
|
traseu Cruce Caraiman - Babele |
|
traseu Cruce Caraiman - Babele |
|
Sfinxul |
|
Babele |
|
indicatoare trasee Cabana Babele |
De la Babele porneste traseul spre Vf. Omu - 4,7 km, oficial 2 ore si jumatate, noi am facut in jur de 3 ore. De la Babele urcam vreo 15 minute pana la Salvamontul Busteni, dupa care drumul devine lin inca 45 de minute, pana in Curmatura Sugarilor, unde se ramifica si spre Crucea de pe Caraiman (1h). In fata se vede deja Vf. Omu, dar nu ne-am facut sperante: stiam ca este mult mai departe decat parea. Dupa Curmatura ajungem la Pintenul Obarsiei, de unde se desprinde varianta pentru iarna a traseului. Am urmat traseul de vara, nu aveam de ce sa ne temem de posibile avalanse, pe sub Ceardacul Obarsiei. Se vede din ce in ce mai bine Cabana Omu, iar in dreapta se observa Valea Cerbului din care se inalta Coltii Morarului, traseu ce duce pana in Busteni. Dupa ce iesim din Curmatura, circa 20-30 minute, si dupa ce coboram in Curmatura V. Cerbului de unde avem o panorama spectaculoasa spre Valea Cerbului (dreapta) si Valea Ialomitei (stanga), incepe partea cea mai grea a traseului, urcusul pana la Cabana Omu. Ori pentru ca eram foarte obosita, ori pentru ca eram arsa de soare (apropos, nu stiam ca la 14 grade te poti arde in asemenea hal, nici macar nu ne-am gandit sa ne protejam in vreun fel - crema, palarioare...), dar mi s-a parut foarte, foarte dificila aceasta parte. Am mai facut acest traseu, acum multi ani, dar nu-mi aduceam aminte sa fi fost atat de greu urcusul final. A meritat din plin: ajunsi in varf nu stiam ce sa admiram mai intai: Podisul Transilvaniei, Muntii Moldovei, Vrancei, Postavarul, Piatra Craiului, Masivul Fagaras... Le-am vazut pe toate si tot am mai fi vrut... Am poposit un pic la Cabana Omu si am luat drumul inapoi spre Babele si apoi spre Piatra Arsa.
|
traseu Babele - Vf. Omu |
|
traseu Babele - Vf. Omu |
|
traseu Babele - Vf. Omu |
|
traseu Babele - Vf. Omu |
|
traseu Babele - Vf. Omu |
|
traseu Babele - Vf. Omu |
|
traseu Babele - Vf. Omu |
|
traseu Babele - Vf. Omu |
|
traseu Babele - Vf. Omu |
|
traseu Babele - Vf. Omu
|
|
traseu Babele - Vf. Omu
|
|
indicatoare trasee Vf. Omu |
|
Cabana Omu |
Totul a culminat cu intalnirea cu o capra neagra, care a venit sa ne salute, sa ne ureze drum bun inapoi si sa ne multumeasca ca, desi i-am invadat teritoriul, am plecat fara sa lasam semne ale trecerii noastre pe acolo.
|
capra neagra la Vf. Omu |
foarte frumos ilustrat si comentat.
RăspundețiȘtergeremultumesc