vineri, 26 iulie 2013

Lacul Galcescu/ Lacul Vidal - Muntii Parang - Transalpina

Nu cred ca Transalpina mai reprezinta o necunoscuta pentru cineva. Daca nu ati fost, macar ati auzit, citit sau ati vazut poze. Da, este foarte frumoasa, este cea mai inalta sosea din tara (Pasul Urdele - 2145 m) si traverseaza Munti Parang.  Am vizitat-o in fiecare an de cand a fost asfaltata, ba chiar am avut o tentativa esuata si acum 5 ani, cand era doar pietruita. Ne place, o traversam mereu cu placere si entuziasm, dar tanjeam sa vedem si alte frumuseti din jurul ei, pentru ca Muntii Parang nu inseamna doar Transalpina.

Majoritatea traseelor din Parang nu au grad de dificultate foarte mare, in schimb sunt foarte lungi. Cu greu gasesti ceva sub 5 - 6 ore, cu retur cu tot, asa cum ne doream noi.  Dupa o documentare indelungata am ales traseul catre Lacul Galcescu (sau Calcescu - dupa hartile vechi) si Lacul Vidal, doua lacuri glaciare aflate la o altitudine de 1.920 m. Durata totala recomandata, cu start din Transalpina si retur, 7 h, cu tot  cu pauze.

Traseul (dunga rosie) porneste din ultima serpentina de dupa Pasul Urdele, venind dinspre Ranca, exista chiar si un indicator. Nu prea ai cum parca pe acolo, dar putin mai in fata ai posibilitatea sa-ti lasi masina (daca mai gasesti loc) intr-o parcare improvizata chiar langa panoul cu datele de contact ale Salvamontului Gorj. 

Apoi traseul se continua pana pe Vf. Iezer (de unde se vad serpentinele spre Pasul Urdele si Ranca)- Saua Mohorul (de unde traseul se bifurca si spre Vf. Mohorul) - Vf. Plescoaia - pe sub Vf. Setea Mare, dupa care ajungi la Hornul Lacurilor de unde ar trebui sa cobori prin grohotis pana la malul celor doua frumuseti glaciare. Pana la hornuri nu a fost nimic dificil, doar mai anevoios in partea de urcus. Noi am facut aproximativ 2h30m pana acolo. Pana la lacuri mai mergeai inca 1h, numai ca noi am cedat in fata acestei provocari. Erau 5 - 6 grade afara, un vant puternic ce mirosea a zapada, niste nori negri amenintatori pe cer, iar coboratul (si apoi urcatul) prin grohotis nu parea deloc imbietor in conditiile date. Le-am admirat de la distanta si ne-am propus sa revenim cand conditiile meteo vor fi mai blande, iar noi mai experimentati. Drumul inapoi a durat tot in jur de 2h30, asa ca dupa 5h de plimbare pe munte ne-am asezat confortabil in masina si ne-am intors acasa euforici, asa cum ni se intampla dupa fiecare astfel de escapada montana.

De pe traseu:



Si lacurile:



Si amenintarea naturii:





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu